Romana


PRIMARIA COMUNEI DELENI




PREZENTARE LOCALA

    Tinut bogat si variat, cu oameni harnici si traditii adanc infipte in istoria neamului romanesc, comuna Deleni, se intinde coborand pe partea rasariteana a dealului "Pietraria", cu un relief deluros la stinga riului "Bahlui" si la nord de orasul Hirlau cu satelitul sau-satul Pircovaci.
    Amplasarea localitatii este inclinata de la Vest spre Est pe o distanta de 8-9 km, cu o diferenta de nivel de 400 m, punctul ce mai inalt ajungind la 594 m fata de nivelul marii.
    Dealul "Pietraria" a adunat la poalele sale, in viiturile sapate de suvoaiele vremii, case si oameni care s-au iminzit de-a lungul vremii, tot mai in jos pina in valea Sloboziei, la extremitatea nordica a comunei.
    Aspectul general al comunei, este deluros, insa micile depresiuni existente la poalele dealului si inspre est, la ses, locuitorii comunei au in proprietate terenuri agricole, care le permit sa dezvolte in conditii optime o agricultura diversificata incepind de la cultivarea legumelor, cereale, plante tehnice, viticultura si pomicultura si pina la, si nu in ultimul rind cresterea animalelor si valorificarea productiei/produselor de la acestea.
    Comuna Deleni, are urmatoarele vecinatati:
  • La Sud - are in imediata vecinatate orasul Hirlau cu satul Pircovaci,
  • La Est - comuna Prajeni,  judetul Botosani,
  • La Nord - comuna Frumusica, judetul Botosani,
  • La Vest - Tudora - Botosani si Dolhasca - Suceava.
    Centrele urbane mai importante din aceasta regiune sunt situate la o distanta de
  • 80 km - mun. Iasi,
  • 50 km, mun. Botosani, de comuna Deleni.
    Scurt istoric
    Denumirea satului Deleni, vine de la topografia accidentata a acestor locuri si din traditia orala din comuna, aflam ca pe traseul intortocheat al istoriei, locuitorii acestui sat, au fost nevoiti sa-si mute satul din zona de vale, inspre deal care sa-i puna la adapost in calea navalirilor tatarilor.
    Documentele vechi ale Tarii Moldovei - un "urich", datat cu 07 Iulie 1430, ne indeamna sa consideram cu mindrie ca  aceasta data din acest vechi document aratat mai sus, reprezinta de fapt atestarea istorica a localitatii noastre. Acest Urich face referire la voievodul Alexandru cel Bun, care prin intermediul acestui document, intarea imparteala satelor intre boierul Ioan si cei trei fii ai sai (Giugiul, Stfeul si Mindrul), fiecaruia revenindu-le cite jumatate din satele din aceasta zona aflate in proprietatea voievodului, facindu-se aici referire despre existenta satului Deleni "cel din susul Hirlaului".
    Mai tirziu satul, mosia Delenilor, va trece in stapinirea domnitorului Vasile Lupu, care s-a casatorit cu fiica lui Costache Busuioc - Ruxanda - (vaduva lui Bogdan Timus Hmnelnitchi), dupa care meandrele vremii fac ca mosia sa ajunga in stapinirea Cantacuzinilor. La un secol, Mariuta, fiica mai mare a vornicului Iordache Cantacuzino, se casatoreste cu Ghica Hatmanul, care primeste in dar de zestre satul Deleni cu mosiile, clacasii si roadele mosiei.
    Inscrisurile istoriei ne arata ca pana la reforma agrara din anul 1946, stapinii aceste mosii nu se schimba, raminind in familia Ghiculestilor. Dupa aceasta data, pe terenurile acestei mosii sunt improprietariti cetatenii ai comunei Deleni, combatanti in cel de al doilea razboi mondial, care nu aveau pamant.
    Dupa instaurarea "regimului Petru Groza", abdicarea regelui in anul 1947 si nationalizarea bunurilor in anul 1948, in proprietatea boierilor din comuna noastra au mai ramas doar suprafete de pana la 50 ha, care si acestea in perioada anilor 1948-1949, conform legislatiei acelor timpuri au fost preluate de statul comunist si au stat la baza infiintarii primelor structuri de agricultura colectiva cum ar fi G.A.S sau Intovarasiri(GAC).

    Satul Deleni, cu suprafata si numarul de locuitori cel mai mare dintre toate satele componente ale
comunei, cunoaste urmatoarea configuratie:
  • Deleni - deal,
  • Mocani,
  • Tiganime,
  • Pietrosu,
  • Deleni-Marginea.
    Satul Maxut - reprezinta in cadrul comunei noastre al doilea sat ca intindere si numar de locuitori dupa
satul Deleni. Este asezat in prelungirea dealului,"Pietraria" si se intinde pina la nationala Hirlau-Botosani.
    Locul pe care astazi se afla satul Maxut fusese ocupat in secolul al XVI-lea de un turc pe nume Iani-Maxut, increstinat pe la anul 1715 si care a avut ca misiune defrisarea codrilor din partea de Apus si plantarea acestor locuri cu vii. Si-a luat ajutoare din rindul oamenilor adusi din Bucovina cu care pana la urma infiinteaza o colonie. Mai tarziu satul/asezarea trece in proprietatea familiei Cantacuzinilor iar din anul 1842 trece in proprietatea Ghiculestilor, pana in anul 1900 cind mosia ajunge in posesia boierului Polizu-Micsunesti.
    Satul Feredeni - unul din satele componente ale comunei Deleni, este situat la N-V de satul Deleni, pe
doua coaste de deal,despartite de paraul "Cerbatoarea". Documentele vremii amintesc de satul Feredeni, inca din 12.05.1435, cand un document semnat de voievozii Iliasi si Stefan, aduce pomeneala despre acest sat si mosia Feredenilor ca apartinind lui Andrei Hatmanul. Este demn de retinut ca si romanii din satul Feredeni, si-au pastrat integritatea si puritatea etnica, dupa toate incercarile de colonizare, care pina la urma s-a dovedit a fi doar simple tentative esuate.
    Satul Poiana - amplasat pe versantul rasaritean al dealului Cerbatoarea, ar fi infiintat pe la anul 1800
de slujbasii boierului Crupenschi si stapinit ulterior pe rind de aceleasi familii de boieri care s-au perindat si in satul Deleni.
    Satul Slobozia - asezare cu nume simbolic, evocator al drepturilor umane, este unul din satele componente ale comunei, asezat pe o coasta de deal, marginita la Nord de paraul "Cerbatoarea". Satul avusese initial alt nume necunoscut noua, dar a fost pustiit de locuitorii aceste asezari din cauza abuzurilor facute de slujitorii domnesti.
    Ulterior localitatea a fost repopulata de boierul Grigore Ghica-Deleni, care a format o comunitate, liberea si independenta, scutita de toate darile impuse de orinduire. Toate acestea au fost la vremurile de inceput, insa dupa atasarea acestei localitati la mosia Delenilor, locuitorii acestui sat au fost nevoiti sa suporte acelasi tratament la care erau supusi locuitorii satelor Deleni, Maxut, Poiana si Feredeni.
    In ceea ce priveste teritoriul, ca unitate teritorial-administrativa, comuna Deleni, se regaseste in scriptele vremii dupa anul 1860, cand initial avea in componenta satele Deleni, Maxut, Slobozia si Pircovaci, satele Poiana si Feredeni fiind pana in anul 1930, sate componente ale comunei Radeni din judetul Botosani de astazi.
    In anul 1926, Maxutul devine comuna iar in anul 1930 comunele Deleni si Maxut sunt arondate localitatii Hirlau iar satele Slobozia si Poiana  sunt atasate la comuna Feredeni.
    Din anul 1919 comuna Deleni a avut in administrare proprie satele: Deleni, Maxut, Slobozia si Feredeni, din anul 1939 si satul Poiana iar din anul 1965 si satul Leahu-Nacu fosta asezare a comunei Prajeni din judetul Botosani.
    La actiunile de recensamint efectuate in perioada anilor 1930-1941, comuna Deleni avea in unitatea
administrativ - teritoriala a perioadei, o suprafata totala de 15.761 ha si un numar de 1430 locuitori.


Copyright Author - MindMagnet Software Romania - developed for KYO INC